littlesophie.ro

Astăzi fetița noastră face primul mare pas spre independența: merge la grădiniță pentru prima oară. Este un eveniment plin de emoție care-mi aduce aminte de zilele mele de grădinița (la cămin) și de școală, de trezirea cu noaptea în cap uneori, de săculețul vernil cu numele meu cusut cu ață roșie în care îndesam un rând de haine și-l agățam în rândul de cuiere de pitici, de florile din mâinile părinților, în special garoafe, de mirosul hainuțelor noi sau proaspăt apretate, de costumația de șoim al patriei de care eram mândru, de doamnele educatoare cu voce pițigăiată și de mirosul de ciorbă de la bucătărie.

Da, este o zi mare care-mi aduce fluturi în stomac pentru că este pentru prima dată când fetița noastră se desparte pentru câteva ore de noi, rămâne cu persoane pe care nici noi nu le cunoaștem.

Sînt convins că ea va fi bucuroasă că are cu cine să se joace și nu ne va simți lipsa. Poate va plânge puțin când o vom lăsa acolo, dar asta nu va dura decât 5 secunde până își va da seama că e plin de copii și de jucarii. Apoi nici nu-și va da seama cum au trecut cele 4 ore. Patru ore care pentru noi vor fi secole, vom sta cu telefonul lângă noi să putem răspunde imediat la un eventual apel.

Îmi este greu să cred că am ajuns și la momentul ăsta, că au trecut doar 1 an și 4 luni de cand viața noastră s-a schimbat, de când făptura asta mică și cu ochii mari ne aduce bucurie în suflet. Nu-mi pot imagina cum din nou viața se schimbă pe ici pe colo, în rutina zilnică va apărea și mersul la grădiniță, cu orele lui fixe de ajuns și orele fixe de revenit. La fel cum peste câteva luni îmi va fi greu să-mi imaginez cât de repede am ajuns la ziua când Sophie nu o să mai folosească scutece sau peste câțiva ani când vom avea și prima zi de școală și shopping pentru caiete dictando și penare.